dexonline

10 definiții pentru tirștoc

Explicative DEX

tirștoc sn [At: CHEST. II, 114/62 / V: (reg) țaș~, țâst~ (Pl: ~oace), țeiș~, țelș~ (Pl: ~oace), ți~, țiș~, țoș~ sn, țăiș~ (Pl: ~oci) sm / Pl: ~uri / E: ger Türstock] (Reg) Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile ușii Si: (reg) ușor.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

țăiștoc sm vz tirștoc

țăștoc sn vz țirștoc

țâștoc²^[1] sn vz tirștoc^[2] corectat(ă)

În definiția principală, varianta de față nu este consemnată; posibil să fie vorba de var. țâstoc, pentru care nu există o referință încrucișată proprie, dar nu putem fi siguri — LauraGellner
În original, tipărit: vz țirștoc, care te trimite la cuv. de față: tirștoc — LauraGellner

țeiștoc sn vz tirștoc

țelștoc sn vz tirștoc

țirștoc sn vz tirștoc

țiștoc sn vz tirștoc

țoștoc sn vz tirștoc

Regionalisme / arhaisme

tirștoc, tirștocuri, s.n. (reg.) stâlp vertical de care se prind canaturile ușii; ușor.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: tirștoc

tirștoc substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tirștoc	tirștocul tirștocu‑
nominativ-acuzativ	plural	tirștocuri	tirștocurile
genitiv-dativ	singular	tirștoc	tirștocului
genitiv-dativ	plural	tirștocuri	tirștocurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

țăiștoc