timbrat, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. I, 149 / Pl: ~ați, ~e / E: timbra cf fr timbre] 1 (D. scrisori, acte, documente etc.) Pe care s-a aplicat legal un timbru (1-2) Si: francat. 2 (Înv; fig) Considerat drept... 3 (Frî; fig; d. persoane) Smintit. 4 (D. voce; de obicei precedat de „bine”) Care are timbru (12) plăcut. 5 (D. voce) Care are o bună rezonanță.