Definiția cu ID-ul 512788:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tighel (-luri), s. n. – 1. Cusătură vizibilă cu rol de ornament. – 2. Ceartă, perdaf. – Tc. tegel, forma vulgară în loc de teyel (Șeineanu, II, 360; Tiktin; Candrea). – Der. tigheli, vb. (a face un tighel).