3 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIERS I. s. m. (jur.) persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia; terț; persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. II. adj. care vine în al treilea rând. (< fr. tiers)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tierș, tierșuri, s.n. – (reg.) Toată gospodăria ciobănească; stâna (Ieud, 1987). – Et. nec.

tierș, -uri, s.n. – Toată gospodăria ciobănească; stâna (Ieud, 1987). – Et. nec.

Intrare: tiers (adj.)
tiers2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
  • tiers
  • tier‑
Intrare: tiers (persoană)
tiers1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tiers
  • tiersul
  • tiersu‑
plural
  • tierși
  • tierșii
genitiv-dativ singular
  • tiers
  • tiersului
plural
  • tierși
  • tierșilor
vocativ singular
plural
Intrare: tierș
tierș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tiersadjectiv invariabil

  • 1. Care vine în al treilea rând. MDN '00
etimologie:

tiers, tierșisubstantiv masculin

  • 1. științe juridice Persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia. MDN '00
    sinonime: terț
    • 1.1. Persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.