2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIÉRS I. s. m. (jur.) persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia; terț; persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. II. adj. care vine în al treilea rând. (< fr. tiers)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tiérș, tierșuri, s.n. – (reg.) Toată gospodăria ciobănească; stâna (Ieud, 1987). – Et. nec.

tiérș, -uri, s.n. – Toată gospodăria ciobănească; stâna (Ieud, 1987). – Et. nec.

Intrare: tiers
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tiers
  • tiersul
  • tiersu‑
plural
  • tierși
  • tierșii
genitiv-dativ singular
  • tiers
  • tiersului
plural
  • tierși
  • tierșilor
vocativ singular
plural
Intrare: tierș
tierș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)