O definiție pentru tiers (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TIERS I. s. m. (jur.) persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia; terț; persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. II. adj. care vine în al treilea rând. (< fr. tiers)
Intrare: tiers (persoană)
tiers1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M6) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tiers, tierșisubstantiv masculin
- 1. Persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia. MDN '00sinonime: terț
- 1.1. Persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. MDN '00
-
etimologie:
- tiers MDN '00