Definiția cu ID-ul 833260:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TICĂIT2, -Ă, ticăiți, -te, adj. (Despre oameni) 1. Care lucrează încet, fără spor; mocăit. 2. (Pop.) Nenorocit, necăjit; sărman, năpăstuit. – V. ticăi2.