10 definiții pentru tecărău (lemn)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tecărău2 [At: KLEIN, D. 528 / V: (reg) techereu sn, ticar~, tic~, ticăreu sn, ticaraie, ticarauă sf / Pl: ~raie sn, ~ăi sm / E: mg teköro] (Trs) 1 sn Bucată de lemn cu care se strânge lanțul sau funia care leagă fânul, lemnele etc,* în car. 2 sn (Pex) Băț având diverse întrebuințări. 3 sn (Îf ticărău) Verigă de fier care se pune pe roata camlui în locul unde șina este slăbită. 4 sm (Fig; dep) Om scund și gras.
techereu sn vz tecărău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ticaraie sf vz tecărău2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ticarauă sf vz tecărău2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ticarău sn vz tecărău2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ticărău sn vz tecărău2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ticăreu sn vz tecărău2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TECĂRĂU s. v. ceatlău, cruce.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tecărău s. v. CEATLĂU. CRUCE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tecărău s.n. și s.m. (reg.) 1. (s.n.) lemn cu care se strânge funia care leagă lemnele, fânul. 2. (s.m.) om mic și bondoc.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||