2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
ticăire sf [At: ANTIM, ap. TDRG / Pl: ~ri / E: ticăi2] (Înv) 1 Suferință. 2 Mizerie.
țicăi vi [At: REBREANU, NUV. 155 / Pzi: țicăi / E: țic1 + -ăi] 1 A produce un zgomot scurt, uneori repetat. 2 (Ban) A ridica cocoșul armei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ticăíre f. Vechĭ. Mizerie, suferință.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: ticăire
ticăire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: țicăire
țicăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||