teșire sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: teși] 1 Tăiere oblică a unui lemn, a unui trunchi². 2 Cioplire oblică a capătului unui lemn, ascuțindu-l în formă de pană sau subțiindu-l în formă de cui. 3 (Reg) Însemnare a oilor sau a caprelor, tăind pieziș vârful urechii, pentrua le putea recunoaște. 4 Netezire a muchiei sau a vârfului unui obiect. 5 (Teh) Operație de fonnare a unei fețe oblice la muchia unui obiect, având de obicei lățimea mică față de lungime. 6 (Teh) Operație de formare a unei porțiuni tronconice la extremitatea unei găuri cilindrice. 7 (Reg; fig) Sfială. 8 (Reg; fig) Teamă (1).