Definiția cu ID-ul 494229:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEUTON, -Ă adj., s. m. f. 1. (locuitor) din vechea Germanie. ◊ (s. f.) limbă germanică din evul mediu; gotica veche. 2. (membru) care aparținea ordinului teutonic. (< fr. teuton)