teu¹ sn [At: ATILA, P. 41 / Pl: ~ri, (reg) ~ă / E: fr té] 1 Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o piesă scurtă (reglabilă) care alunecă de-a lungul marginii planșetei, folosită la trasarea liniilor paralele (sau înclinate cu un anumit unghi, cu ajutorai piesei reglabile). 2 (Teh) Armătură metalică cu trei ramificații folosită la racordarea țevilor. 3 (Teh) Piesă fasonată din beton, fontă sau bazalt, cu trei ramificații, folosită pentru canalizări. 4 (Avț) Dispozitiv indicator în formă de T, folosit pe aeroporturi pentru a arăta direcția și sensul vântului, precum și direcția de aterizare. 5 (Reg) Dispozitiv de fier cu ajutorul căruia se fixează cuțitele la strung. 6 Suport improvizat din scânduri sau din bucăți de lemn, pe care se sprijină undițele la pescuit. 7 Obiect în formă de T, folosit la curățatul pardoselii.