tetraclorură sf [At: PONI, CH. 145 / Pl: ~ri / E: fr tétraclorure] (Chm) 1 Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. 2 (Îs) ~ de carbon Compus organic lichid cu miros plăcut, care se folosește ca dizolvant pentru grăsimi, la fabricarea lacurilor, a insecticidelor, la umplerea strigătoarelor de incendiu Si: tetraclormetan.