O definiție pentru terminalizare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

terminalizáre s. f., g.-d. art. terminalizării

Intrare: terminalizare
terminalizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terminalizare
  • terminalizarea
plural
genitiv-dativ singular
  • terminalizări
  • terminalizării
plural
vocativ singular
plural