TERMINAL, -Ă I. adj. care formează ultimul element; aflat la extremitate, la vârf. II. s. n. 1. partea terminală a unui organ, a unei instalații etc. 2. (inform.) echipament care permite introducerea datelor și citirea rezultatelor la un calculator. 3. punct final al legăturilor cu un aeroport într-un oraș; stație-terminus pentru încărcarea și descărcarea containerelor. ◊ aerogară, punct de sosire sau de plecare a pasagerilor. 4. ansamblu de rezervoare și de pompe, depozit de produse petroliere, situate la extremitatea unei pipe-line. (< fr. terminal, lat. terminalis)