6 definiții pentru terfărie târfărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

terfărie sf [At: SEVASTOS, N. 207 / V: (reg) târ~, telf~ / Pl: ~ii / E: tearfă1 + -ărie] (Trs) Masă1 dată de părinții mirelui după cununie (la care mesenii înmânează damrile pentru perechea căsătorită) Si: (pop) a doua masă, masa de dar, masa mare, (reg) terfar (3).

TERFĂRÍE, terfării, s. f. (Regional; și în forma tîrfărie) Masă dată de părinții mirelui în ziua cununiei sau a doua zi (cu care prilej mireasa face daruri socrilor și cumnaților). V. uncrop. Părinții miresei, pregătindu-se de tîrfărie cu chemații lor, pleacă pe un car cu patru boi, luînd cu ei și pe ceterași. MARIAN, NU. 700. – Variantă: tîrfărie s. f.

TERFĂRÍE, terfării, s. f. (Reg.) Masă dată de părinții mirelui, cu ocazia căreia mireasa face daruri socrilor și cumnaților. – Din terfar (puțin folosit, < tearfă) + suf. -ie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

terfăríe, terfăríi, s.f. (reg.) masă dată la părinții miresei după cununie.

Intrare: terfărie
terfărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terfărie
  • terfăria
plural
  • terfării
  • terfăriile
genitiv-dativ singular
  • terfării
  • terfăriei
plural
  • terfării
  • terfăriilor
vocativ singular
plural
târfărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târfărie
  • târfăria
plural
  • târfării
  • târfăriile
genitiv-dativ singular
  • târfării
  • târfăriei
plural
  • târfării
  • târfăriilor
vocativ singular
plural

terfărie târfărie

  • 1. regional Masă dată de părinții mirelui în ziua cununiei sau a doua zi (cu care prilej mireasa face daruri socrilor și cumnaților).
    exemple
    • Părinții miresei, pregătindu-se de tîrfărie cu chemații lor, pleacă pe un car cu patru boi, luînd cu ei și pe ceterași. MARIAN, NU. 700.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • terfar (puțin folosit, din tearfă) + sufix -ie.
    surse: DLRM