tendință sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~den~, ~denție / Pl: ~țe, (înv) ~ți / E: fr tendance] 1 Dispoziție firească pentru ceva Si: înclinare, năzuință. 2 Pornire conștientă spre un scop determinat. 3 Forță care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție. 4 Direcția pe care o are un corp în mișcare. 5 Orientare comună a unei categorii de persoane. 6 Evoluție a cuiva într-un anumit sens. 7 Reflectare în opera de artă a concepției despre lume a autorului, a atitudinii lui față de realitatea prezentată.