Definiția cu ID-ul 1249996:
Arhaisme și regionalisme
TEMĂTURĂ s.f. (Ban., Trans. SV) Teamă, spaimă, frică. Nu cinstesc muiarea pre înțelepciune, pre smerenie, pre buneațe, nice pre temătura dumnezăiască. SA, 75{v}. Temeturĕ. Timar. AC, 374. Etimologie: teme + suf. -ătură. Cf. timoare.