temestău sn [At: CHEST. II, 336/396 / V: (reg) ~scleu / Pl: ? / E: mg támasztó] (Reg) 1 Suport de piatră sau de fler care se pune pe vatră pentru a ridica lemnele de foc ca să ardă mai bine. 2 (Îf temescleu) Placă de lemn pe care este așezată lada în care curge făina la moară.