teletext s. n. (tehn.) ◊ „Vizitatorii [expoziției din Berlinul occidental] au privit cu interes sistemul denumit «Videotext» sau «Teletext», grație căruia telespectatorii pot primi la domiciliu «programe de actualități individualizate», adică programe alcătuite, pe baza preferințelor abonatului respectiv, comunicate prin telefon unui ordinator central care dispune – în dispozitivul său de memorizare – de o «bancă» de știri privind evenimentele zilei.” Sc. 7 VIII 77 p. 6. ◊ „Vând televizor Akai, model deosebit, superprofesional, sigilat, teletext [...]” R.l. 9 VII 93 p. 12. ◊ „Televiziunea daneză a inaugurat cu titlu experimental un nou gen de emisiuni, denumit teletext. Ele constau în transmiterea de informații scrise pe care telespectatorul, după dorință, le poate face vizibile pe micul ecran.” Sc. 1 X 77 p. 6; v. și R.l. 29 V 80 p. 6; v. și telematică, videotape (1980) //din tele-1 + text; cf. it. teletext; DPN 1981; DEX-S//