telegramă sf [At: BARIȚIU, P. A. III, 371 / V: (reg) tăl~, tălig~, ~lig, tilig~ sf, (îrg) ~am, (reg) tălegram, tăligram, ~ligram, țiligram sn / Pl: ~me, (reg) ~rămi / E: fr télégramme, ger Telegramm] 1 Comunicare (scurtă) la distanță transmisă cu ajutorul telegrafului (1) Si: (reg) telegraf (7). 2 Formular pe care este scrisă o telegramă (1). 3 (Reg; în limbajul copiilor) Bucățică de hârtie, pe care o pun copiii pe sfoara zmeului, ca să fie dusă de vânt cât mai aproape de zmeu Si: răvaș.