telefonie sf [At: LTR² / Pl: ~ii / E: fr téléphonie] 1 Telecomunicație (1) care constă în transmiterea, de obicei bilaterală, a vorbirii prin semnale intermediare între două puncte determinate Si: telefon (12). 2 (Îs) ~ pe fire Telefonie (1) În care semnalele intermediare sunt transmise prin intermediul firelor telefonice. 3 (Îs) ~ fără fir (sau, îvr, fără sârmă) Radiotelefonie.