tel sn [At: (a. 1792) ap. ȘIO II₁, 353 / Pl: ~uri / E: tc tel] 1 (Îrg) Fir de metal Si: sârmă. 2 (Îrg) Sârmă care susține și întărește forma unui corset. 3 (Pop) Fir de metal auriu sau argintiu din care se face beteala miresei. 4 (Pop; pex) Beteală (2). 5 Coardă mică de metal la un instrument muzical. 6 Arc de sârmă (de oțel) folosit la somiere, canapele, fotolii etc. Si: drot. 7 (Pex) Spirală. 8 Instrument de sârmă cu mâner folosit în bucătărie pentru bătut ouăle, crema, frișca etc.