TEFRO- „cenușiu, substanță cenușie”. ◊ gr. tephros „cenușă” > fr. téphro-, germ. id., engl. id. > rom. tefro-. □ ~cronologie (v. crono-, v. -logie₁), s. f., cronologie bazată pe studierea depozitelor vulcanice; ~fil (v. -fil₂), adj., cu frunze de culoare cenușie; ~malacie (v. -malacie), s. f., formă particulară de mielomalacie care constă în atrofia izolată și neprogresivă a mușchilor mici ai mîinii; ~trih (v. -trih), adj., cu peri cenușii.

TEFR-, v. TEFRO-. □ ~acant (v. -acant), adj., cu spini cenușii.