teflon s. n. Material plastic derivat din etilenă și fluor, foarte rezistent la acțiunea agenților chimici și la temperatură ◊ „Tigaie de teflon în care se prăjește fără grăsime.” Mag. 9 II 77 p. 5; v. și R.l. 28 IX 79 p. 4; v. și pasphil (1966) (din fr. téflon; cf. engl., rus. teflon; PR 1948; El. Carabulea în LR 3/74 p. 188; LTR, DTP; DN3, DEX-S)