O definiție pentru tectotip


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TECTO-1 „structură, organizare”. ◊ gr. tekton „constructor, dulgher” > fr. tecto-, engl. id., germ. tekto- > rom. tecto-.~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a structurilor geologice de cutare și faliere; sin. tectonogeneză; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a morfologiei care se ocupă cu structura organismelor, în special cu aceea a coloniilor de animale; ~plesiotip (~pleziotip) (v. plesio-, v. -tip), s. n., exemplar vegetal ales pentru analiza structurii microscopice a tipului inițial al speciei sau al genului, dar cu exemplarele descinse mai tîrziu; ~tip (v. -tip), s. n., fragment al exemplarului vegetal tipic folosit pentru analize microscopice.

Intrare: tectotip
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tectotip
  • tectotipul
  • tectotipu‑
plural
  • tectotipuri
  • tectotipurile
genitiv-dativ singular
  • tectotip
  • tectotipului
plural
  • tectotipuri
  • tectotipurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)