5 definiții pentru teclif
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
teclíf n., pl. urĭ (turc. ar. teklif). L. V. Cerere, pretențiune.
tecif sn [At: VĂCĂRESCUL, IST. 267 / Pl: ~uri / E: tc teklif] (Tcî) Pretenție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TECLIF s. v. cerere, pretenție, revendicare, revendicație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teclif s. v. CERERE. PRETENȚIE. REVENDICARE. REVENDICAȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
teclif (-furi), s. n. – Petiție, cerere. Tc. (arab.) teklif (Șeineanu, III, 118). Sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: teclif
teclif substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)