2 definiții pentru teckel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TECKEL s. m. câine de vânătoare cu corpul alungit și picioarele scurte, cu părul scurt sau lung și aspru, excelent vânător de vizuină; șoricar. (< germ. Teckel, fr. teckel)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
teckel s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: teckel
teckel substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
teckel, teckelisubstantiv masculin
- 1. Câine de vânătoare cu corpul alungit și picioarele scurte, cu părul scurt sau lung și aspru, excelent vânător de vizuină. MDN '00sinonime: șoricar
etimologie:
- Teckel MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.