5 definiții pentru teșitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEȘITÓR, teșitoare, s. n. Unealtă construită dintr-o tijă de oțel cu una sau cu ambele extremități tronconice, folosită la teșirea găurilor cilindrice. – Teși + suf. -tor.

TEȘITÓR, teșitoare, s. n. Unealtă construită dintr-o tijă de oțel cu una sau cu ambele extremități tronconice, folosită la teșirea găurilor cilindrice. – Teși + suf. -tor.

teșitor sn [At: DEX / Pl: ~oare / E: teși + -tor] Unealtă construită dintr-o tijă de oțel cu una sau cu ambele extremități tronconice, folosită la teșirea găurilor cilindrice.

TEȘITÓR ~oáre n. Unealtă de tâmplărie pentru teșirea găurilor cilindrice. /a teși + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: teșitor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teșitor
  • teșitorul
  • teșitoru‑
plural
  • teșitoare
  • teșitoarele
genitiv-dativ singular
  • teșitor
  • teșitorului
plural
  • teșitoare
  • teșitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

teșitor

  • 1. Unealtă construită dintr-o tijă de oțel cu una sau cu ambele extremități tronconice, folosită la teșirea găurilor cilindrice.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Teși + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09