tașcă sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 63^r/16 / V: (reg) tească, teaș~ / Pl: tăști, (reg) ~șche, ~ște / E: ucr ташка, mg táska] (Reg) 1 Geantă de piele, de pânză etc., care se poartă în mână, atârnată pe umăr sau prinsă la brâu Si: (reg) patașcă¹, tașculă (1), tărculă (2). 2 Pungă în care se țin banii, tutunul etc. Si: (reg) patașcă¹, tașculă (2), tărculă (3). 3 (Îe) A avea (pe cineva) Ia ~ A avea (pe cineva) la mână. 4 (Bot; îc) ~ca-ciobanului Punguliță (Thlaspi arvense). 5 (Bot; îae) Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 6 Gușă la păsări. 7 Obiect vechi și stricat. 8 (Dep) Om zdrențăros, nevoiaș. 9 (Mpl) Colțunași (1). 10 (Mpl) Tăieței în forma unor pătrățele. 11 Piatră plată, turtită, cu care se aruncă departe. 12 Laț la ștreang. 13 Verigă la coasă.