Definiția cu ID-ul 512528:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

taráf (-furi), s. n.1. (Înv.) Partid, grupare. – 2. Formație de muzică populară și ușoară. – Mr. tarafe „partid”. Tc. taraf (Șeineanu, II, 349; Lokotsch 2023), din arab. taraf „parte”, cf. ngr. ταράφι, alb. taraf.