Definiția cu ID-ul 830522:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TANGON, tangoane, s. n. (Mar.) 1. Catarg orizontal mobil, cu funii și scară, folosit pe timp de furtună pentru coborârea și urcarea oamenilor în și din barcă. 2. Drug de lemn fixat la un capăt pe bordaj, folosit la legarea bărcilor lansate pe apă. – Din fr. tangon.