2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TANGENTÁ vb. tr. 1. a atinge tangent. 2. a scăpa prin tangență, a schimba brusc subiectul. (< tangent)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tangentá vb., ind. prez. 1 sg. tangentéz, 3 sg. și pl. tangenteáză

Intrare: tangenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tangenta
  • tangentare
  • tangentat
  • tangentatu‑
  • tangentând
  • tangentându‑
singular plural
  • tangentea
  • tangentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tangentez
(să)
  • tangentez
  • tangentam
  • tangentai
  • tangentasem
a II-a (tu)
  • tangentezi
(să)
  • tangentezi
  • tangentai
  • tangentași
  • tangentaseși
a III-a (el, ea)
  • tangentea
(să)
  • tangenteze
  • tangenta
  • tangentă
  • tangentase
plural I (noi)
  • tangentăm
(să)
  • tangentăm
  • tangentam
  • tangentarăm
  • tangentaserăm
  • tangentasem
a II-a (voi)
  • tangentați
(să)
  • tangentați
  • tangentați
  • tangentarăți
  • tangentaserăți
  • tangentaseți
a III-a (ei, ele)
  • tangentea
(să)
  • tangenteze
  • tangentau
  • tangenta
  • tangentaseră
Intrare: tangentat
tangentat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tangentat
  • tangentatul
  • tangentatu‑
  • tangenta
  • tangentata
plural
  • tangentați
  • tangentații
  • tangentate
  • tangentatele
genitiv-dativ singular
  • tangentat
  • tangentatului
  • tangentate
  • tangentatei
plural
  • tangentați
  • tangentaților
  • tangentate
  • tangentatelor
vocativ singular
plural
tangentare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tangentare
  • tangentarea
plural
  • tangentări
  • tangentările
genitiv-dativ singular
  • tangentări
  • tangentării
plural
  • tangentări
  • tangentărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)