Definiția cu ID-ul 53782:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TANDUR, (1) tandure, s. n. (Turcism înv.) 1. Masă pătrată, acoperită cu covoare, sub care se așeza un vas cu mangal pentru a încălzi pe cel ce ședea. 2. Fig. Lene. – Din tc. tandur (lit. tandır).