Definiția cu ID-ul 1191069:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

taftur sm [At: (a. 1790) ap. ȘIO II1, 344 / V: (reg) tăfturi, tâfturi ssp, tast~, toftar, tuf~ s / A și: (reg) taf~ / Pl: ~i, (reg) ~e, ~uri sn / E: ns cf tc tapkur] 1 (Îrg) Chingă cu care se strânge șaua sau pătura pe cal Si: (reg) troc2. 2 (îvr) Cureaua cu care se leagă scările la șa. 3 (Reg) Partea de pe piept a hamului1 (1). 4 (îrg) Brâu (1). 5 (Reg; îf tâfturi) Petice din care se țes covoare țărănești.