tact¹ sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~uri, ~e / E: fr tact, ger Takt] 1 (Fzl) Simț care se referă la senzațiile provocate de agenți exteriori asupra receptorilor pielii sau a mucoaselor Si: pipăit¹. 2 (Muz) Măsură. 3 (Muz; pex) Ritm al unei melodii. 4 (Muz, îe) A da ~ sau a ține ~ul A bate tactul unei melodii. 5 (Muz; îae) A marca, prin mișcări regulate (făcute cu mâna, cu piciorul sau cu o baghetă), accentele unui text scandat. 6 Ritm de mers, de dans etc. Si: cadență. 7 Facultate de a judeca o situație dificilă rapid și cu finețe, care determină o comportare corectă, delicată și adecvată Si: (înv) tropos (4). 8 (Pex) Pricepere.