3 definiții pentru tacet
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TACET s. n. (muz.) suspendare a participării unei voci sau unui instrument pe parcursul unei părți, unui fragment, într-o partitură corală sau orchestrală. (< lat. tacet, tace)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tacet s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tacet (cuv. lat. „tace”), indicație, într-o partitură* corală sau orchestrală, conform căreia o voce (1) sau un instrument încetează să cânte pe parcursul unei părți sau al unui fragment. T. al fine indică suspendarea participării vocii sau instr. vizat până la sfârșitul piesei. O indicație cu rol asemănător, contano, aflată în știmă [v. voce (3)], recomandă interpretului să numere măsurile de pauză* pentru a nu pierde intrarea corectă. În partitură, același termen este întâlnit acolo unde portativul* instr. sau vocii care tace este pentru moment eliminat.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tacet, taceturisubstantiv neutru
- 1. Suspendare a participării unei voci sau unui instrument pe parcursul unei părți, unui fragment, într-o partitură corală sau orchestrală. MDN '00
etimologie:
- tacet MDN '00