tabes sn [At: LUCACI, M. 101/2 / E: fr tabès, lat tabes] 1 Formă tardivă de sifilis nervos, care se manifestă prin tulburări de sensibilitate, lipsă de coordonare a mișcărilor (în timpul mersului), prin puternice dureri viscerale etc. 2 (Înv; pex) Boli care provoacă ataxie.