Definiția cu ID-ul 953091:
Regionalisme / arhaisme
tab, taburi, s.n. – (reg.; mil.) 1. Tabără (militară). 2. (înv.) Armată, oaste: „La capătu văii mele / Să bat două taburi grele / De răgute tinerele” (Papahagi, 1925: 168). – Probabil din magh. tábor (< sl. taborŭ sau direct din tc. tabur).[1]
- În original, incorect scris etimonul: tabor. — Ladislau Strifler
Exemple de pronunție a termenului „tab” (14 clipuri)
Clipul 1 / 14