2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăzlăuán adj. m., s. m., pl. tăzlăuáni; adj. f. tăzlăuánă, pl. tăzlăuáne

tăzlăuán adj. m., s. m., pl. tăzlăuáni; f. sg. tăzlăuánă, pl. tăzlăuáne

Intrare: tăzlăuan (adj.)
tăzlăuan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăzlăuan
  • tăzlăuanul
  • tăzlăuanu‑
  • tăzlăua
  • tăzlăuana
plural
  • tăzlăuani
  • tăzlăuanii
  • tăzlăuane
  • tăzlăuanele
genitiv-dativ singular
  • tăzlăuan
  • tăzlăuanului
  • tăzlăuane
  • tăzlăuanei
plural
  • tăzlăuani
  • tăzlăuanilor
  • tăzlăuane
  • tăzlăuanelor
vocativ singular
plural
Intrare: tăzlăuan (s.m.)
tăzlăuan substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăzlăuan
  • tăzlăuanul
  • tăzlăuanu‑
plural
  • tăzlăuani
  • tăzlăuanii
genitiv-dativ singular
  • tăzlăuan
  • tăzlăuanului
plural
  • tăzlăuani
  • tăzlăuanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)