3 definiții pentru tăbăltuc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tăbăltuc sn vz tăbultoc

tăbultóc n., pl. oace (dim. d. tăbol, format într’o limbă slavă din care a fost luat). Est. Tăbuĭeț. – Și tăbîltoc, tobîltoc, tobultoc și tomultoc. În Neam. Rom. Pop. 6, 716: tăbăltuc (tăgîrță).

Intrare: tăbăltuc
tăbăltuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.