3 definiții pentru tăbăcie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tăbăcie sf [At: (a. 1824) DOC. EC. 332 / Pl: (3-4) ~ii / E: tabac1 + -ie] (Înv) 1-3 Tăbăcărie1 (1-2, 4). 4 (Îs) Lână de ~ Lână tăbăcărească (5).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂBĂCÍE s. v. argăsitorie, tăbăcărie.

tăbăcie s. v. ARGĂSITORIE. TĂBĂCĂRIE.

Intrare: tăbăcie
tăbăcie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăbăcie
  • tăbăcia
plural
  • tăbăcii
  • tăbăciile
genitiv-dativ singular
  • tăbăcii
  • tăbăciei
plural
  • tăbăcii
  • tăbăciilor
vocativ singular
plural