4 definiții pentru târguitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

târguitor, ~oare [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: târgui + -tor] 1 smf (Îrg) Negustor.3 smf, a (Înv) (Persoană) care târguiește (3) Si: cumpărător. 4 a (Înv) Care se tocmește (10).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRGUITÓR s. v. client, comerciant, cumpărător, mușteriu, negustor.

tîrguitor s. v. CLIENT. COMERCIANT. CUMPĂRĂTOR. MUȘTERIU. NEGUSTOR.

Intrare: târguitor
târguitor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târguitor
  • târguitorul
  • târguitoru‑
plural
  • târguitori
  • târguitorii
genitiv-dativ singular
  • târguitor
  • târguitorului
plural
  • târguitori
  • târguitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)