10 definiții pentru terfăriță
Explicative DEX
terfăriță sf [At: MARIAN, NU. 619 / V: (reg) târfar~, târ~, ~far~, ~feli~ (A și: ter~), ~fer~ / Pl: -țe / E: terfar + -iță] (Trs; Mun) Persoană (rudă sau prietenă) care însoțește mireasa și are grijă de hainele ei Si: (reg) terfăroaie.
TERFĂRIȚĂ, terfărițe, s. f. (Regional; și în forma tîrfariță) Rudă sau prietenă a miresei care o însoțește pe aceasta și are grijă de hainele ei. În carul cu vesmintele miresei șade numai tîrfarița. MARIAN, NU. 619. – Variantă: tîrfariță s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TERFĂRIȚĂ, terfărițe, s. f. (Reg.) Rudă sau prietenă a miresei, care o însoțește și are grijă de hainele ei. – Din terfar (puțin folosit, < tearfă) + suf. -iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
târfariță sf vz terfăriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târfăriță sf vz terfăriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
terfariță sf vz terfăriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
terfeliță2 sf vz terfăriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
terferiță sf vz terfăriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÎRFARIȚĂ, s. f. v. terfăriță.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
terfăriță, terfărițe, s.f. (reg.) rudă sau prietenă a miresei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
terfăriță, terfărițesubstantiv feminin
- 1. Rudă sau prietenă a miresei care o însoțește pe aceasta și are grijă de hainele ei. DLRLC
- În carul cu vesmintele miresei șade numai tîrfarița. MARIAN, NU. 619. DLRLC
-
etimologie:
- terfar (puțin folosit, din tearfă) + -iță. DLRM