3 definiții pentru târșui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

târșui vt [At: UDRESCU, GL. / Pzi: târșui, ~esc / E: târș2 + -ui] (Mun) A mătura cu târșui2 (17) Si: (reg) a târnui (1).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: târșui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târșui
  • târșuire
  • târșuit
  • târșuitu‑
  • târșuind
  • târșuindu‑
singular plural
  • târșuiește
  • târșuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târșuiesc
(să)
  • târșuiesc
  • târșuiam
  • târșuii
  • târșuisem
a II-a (tu)
  • târșuiești
(să)
  • târșuiești
  • târșuiai
  • târșuiși
  • târșuiseși
a III-a (el, ea)
  • târșuiește
(să)
  • târșuiască
  • târșuia
  • târșui
  • târșuise
plural I (noi)
  • târșuim
(să)
  • târșuim
  • târșuiam
  • târșuirăm
  • târșuiserăm
  • târșuisem
a II-a (voi)
  • târșuiți
(să)
  • târșuiți
  • târșuiați
  • târșuirăți
  • târșuiserăți
  • târșuiseți
a III-a (ei, ele)
  • târșuiesc
(să)
  • târșuiască
  • târșuiau
  • târșui
  • târșuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)