7 definiții pentru târșă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

târșă2 sf [At: BUL. FIL. IV, 198 / Pl: ? / E: pvb târși2] (Arg) Frică (1).

târșă1 sf [At: COSTINESCU / V: (reg) ~șie / Pl: ~șe, (reg) ~și / E: ns cf târș1] (Reg) 1 Piedică. 2 Bucată de piatră, de cărămidă, de os etc. care se folosește în jocurile de copii pentru a lovi alte pietre. 3 (Îcs) De-a ~șa sau de-a ~șiile Joc de copii în care se folosește târșa1 (2).

târșă3 sf vz târș2

TÎ́RȘĂ, tîrșe, s. f. (Popular) Opritoare, piedică.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRȘĂ s. v. frică, opritoare, piedică, teamă, temere.

tîrșă s. v. FRICĂ. OPRITOARE. PIEDICĂ. TEAMĂ. TEMERE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tấrșă, tấrșe, s.f. (reg.) piedică, opritoare. 2. arșic.

Intrare: târșă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DAR, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târșă
  • târșa
plural
  • târșe
  • târșele
genitiv-dativ singular
  • târșe
  • târșei
plural
  • târșe
  • târșelor
vocativ singular
plural