4 definiții pentru tântav


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tântav, ~ă [At: PASCU, S. 281 / Pl: ~i, ~e / E: tânt + -av] (Trs) 1 a Bâlbâit2 (1). 2-3 smf, a (Om) înalt. 4-5 smf, a (Om) voinic. 6 a (D. cai) Bine dezvoltat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂNTAV adj., s. v. bâlbâit, gângav, gângăvit, gângâit.

tîntav adj., s. v. BÎLBÎIT. GÎNGAV. GÎNGĂVIT. GÎNGÎIT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tântáv, -ă, adj. (reg.) bâlbâit, gângav. 2. (om) înalt, voinic.

Intrare: tântav
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tântav
  • tântavul
  • tântavu‑
  • tânta
  • tântava
plural
  • tântavi
  • tântavii
  • tântave
  • tântavele
genitiv-dativ singular
  • tântav
  • tântavului
  • tântave
  • tântavei
plural
  • tântavi
  • tântavilor
  • tântave
  • tântavelor
vocativ singular
  • tântavule
  • tântave
  • tânta
  • tântavo
plural
  • tântavilor
  • tântavelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)