O definiție pentru tâgârța
Explicative DEX
tăgârța [At: KLEIN, D. 436 / V: (îrg; rar) at~ / Pzi: ~țez; Cj 6 (îrg; rar) să se ~țe / E: tăgârță] 1 vr (Îrg) A se agăța de cineva sau de ceva Si: a se atârna. 2 vt (Înv) A trage după sine Si: a târî (2).
Intrare: tâgârța
| verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)