SĂMĂNĂTORISM s. n. Curent social, cultural și literar inițiat la începutul sec. XX, în România, de revista „Sămănătorul”, care idealiza satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație, considera țărănimea ca depozitara exclusivă a valorilor naționale și promova o literatură de inspirație folclorică și istorică. [Var.: semănătorism s. n.] – „Sămănătorul” (n. pr.) + suf. -ism.