sustragere sf [At: ASACHI, E. I, 17 / 15 / V: (înv) subs~, subt~ / Pl: ~ri / E: sustragere] 1 (Mat; înv) Scădere (1). 2 Furt (1). 3 Ieșire de sub o influență la care este expus în mod obișnuit. 4 Scăpare de o relație nedorită. 5 Rămânere în afară… Si: ferire (1). 6 Folosire a șireteniei sau a fraudei pentru a nu presta un serviciu datorat legal. 7 Eschivare de la îndeplinirea unei obligații Si: fugă, (înv) șovăială, (fam) fofilare (1) Vz scăpare. 8 (Înv; îf substragere) Eliberare (1). 9 (Rar) Abatere (3) (de la ceva).