Definiția cu ID-ul 850132:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SURCEA, -ICĂ, surcele, s. f. Așchie care sare când se cioplește sau când se taie un lemn, surcel; p. ext. vreasc, gătej, bețișor. – Refăcut din surcele (pl. lui surcel).